ACATISTIER este o carte liturgica de mare utilitate atat pentru preoti cat si pentru credinciosi. Cuprinde rugaciuni si cantari numite Acatiste si Paraclise. Prima editie sinodala a unui Acatistier, tiparita ca o carte de slujba a Bisericii Ortodoxe Romane, a aparut in 1971 si cuprinde 29 de Acatiste, dintre care unele se gaseau in editiile mai vechi ale Ceaslovului Mare.

AGHIAZMATAR este o carte de slujba bisericeasca in care se cuprind slujbele Sfintelor Taine si ierurgii. La inceput era o parte a Molitfelnicului, dar din 1950 s-a tiparit separat.

APOSTOLUL este o carte ce cuprinde Faptele Apostolilor si Epistolele cuprinse in Noul Testament si din care se citesc pericope inaintea de citirea Evangheliei, in timpul Sfintei Liturghii.

BIBLIA sau SFANTA SCRIPTURA este cuvantul lui Dumnezeu descoperit oamenilor. Scrisa sub inspiratia Duhului Sfant Biblia este o carte cu totul deosebita de toate celelalte carti care s-au scris vreodata. Este formata dintr-o colectie de scrieri impartite in Vechiul Testament si Noul Testament.Cartile V.T. (in nr. de 39) vorbesc despre istoria, religia si institutiile poporului evreu, iar cartile N.T. (27 la numar) arata viata si invataturile lui Iisus Hristos.
Cuvantul "Testament" inseamna si mostenire si legamant (intelegere), lege. In intelesul biblic, Testamentul este Legea pe carea Dumnezeu a dat-o oamenilor spre a trai dupa voia Lui si a fi fericiti, dar inseamna si Legamantul facut de Dumnezeu cu primii oameni, ca le va trimite un Mantuitor care sa-i elibereze din robia pacatului stramosesc.
Autorii cartii V.T. sunt oameni invatati, care au cunoscut istoria si chiar evenimentele despre care au scris. Primul autor stabilit este Moise, considerat si primul mare profet al V.T., caruia i se atribuie scrierea Pentateuhului(Facerea, Iesirea, Leviticul, Numeri si Deuteronomul). Cartile Pentateuhului vorbesc despre creatia lumii, caderea in pacat a primilor oameni, dezvoltarea societatii omenesti si planul iconomiei divine de mantuire a omului prin intemeierea unui popor ales sa pastreze credinta intr-un singur Dumnezeu Creatorul, si prin care sa se implineasca promisiunea venirii unui mantuitor, care sa ridice pe om din pacat. Din neamul lui Avraam se vor naste cele 12 semintii ale lui Israel, cel "ales", din care trebuie sa se nasca Hristos Mantuitorul (Mesia, cel vestit de profeti); se urmareste destinul istoric, viata religios-morala a acestui popor cazut in robia egipteana, eliberat de Dumnezeu prin profetul sau, Moise, cel prin care ii va da primele legi si forme de organizare si Legea (Decalogul), si care ii va purta pe drumul de intoarcere in Canaan, tara stramosilor si a patriarhului Avraam, protoparintele lui Israel.
Cartile urmatoare Pentateuhului (Judecatori, Regi, Cronici) arata viata politica, razboaiele de cucerire a intregului Canaan si intarirea statului Israel, care va cunoaste cea mai mare inflorire sub vestitii regi iudei David si fiul sau Solomon, carora se datoreaza intemeierea capitalei la Ierusalim si inaltarea celui mai maret templu pe care l-a cunoscut istoria lui Israel.
Un loc important il ocupa in V.T. cartile profetice Autorii lor sunt cei 16 profeti, dintre care 4 profeti "mari", pentru ca dau mai multe amanunte privitoare la venirea lui Mesia: Isaia, Ieremia, Iezechel si Daniel. carti cu continut poetic si filozofic numite carti didactice (de invatatura), deoarece cuprind invataturi privitoare la legatura omului cu Dumnezeu, drepturile omului, dar mai ales datoriile fata de Dumnezeu. Cea mai frumoasa dintre acestea este cartea Psalmilor scrisa de regele-poet David. Cuprinde 150 de psalmi, care sunt imne si cantari religioase de lauda catre Dumnezeu. Psalmii au intrat in cultul Bisericii noastre Ortodoxe, fiind transcrisi in cartea de slujba numita Psaltirea . Alte carti didactice sunt Carta lui Iov, strabatuta de ideea rostului suferintei omului drept, aici pe pamant; cartile lui Solomon: Proverbele (Pildele), Eclesiastul si Cantarea Cantarilor . Proverbele, colectie de cugetari, maxime, si invataturi; Eclesiastul cu inteles de "cuvantator" dezvolta problema filosofica a rostului omului pe pamant:toata framantarea lui e "desertaciune", singura fericire este implinirea poruncilor lui Dumnezeu. Cantarea Cantarilor , adica "cea mai frumoasa cantare", este un poem cu caracter alegoric, spiritual, in care se canta iubirea lui Dumnezeu pentru poporul ales, precum si iubirea lui Dumnezeu pentru poporul ales, precum si iubirea lui Hristos fata de Biserica (pentru comunitatea crestina).
A doua parte a Sfintei Scripturi o formeaza Noul Testament. Spre deosebire de V.T. in care vedem ca Revelatia divina s-a facut prin oameni alesi, in N.I. revelatia divina este desavarsita, caci Dumnezeu se adreseaza oamenilor in mod direct, prin Insusi Fiul Sau intrupat, Domnul Iisus Hristos. Invatatura lui Iisus este Legamantul cel nou al omului cu Dumnezeu. Ea a fost transmisa in chip oral deoarece Iisus a vorbit oamenilor, fara a scrie nimic dar ucenicii si Apostolii au hotarat sa o fixeze in scris ca ea sa nu se piarda. Astfel inca din se. I al erei crestine, s-a format N.T., cuprinzand 27 carti, care ca si cartile V.T., au caracter istoric, didactic si profetic.
Primele 4 carti se numesc Evanghelii si sunt scrise de 4 dintre ucenicii Mantuitorului: Matei, Marcu, Luca si Ioan . Evangheliile povestesc, cu mici deosebiri, evenimentele legate de viata pamanteasca a Mantuitorului: nasterea, copilaria, invatatura data oamenilor, minunile savarsite, patimile, moartea, Invierea Sa si Inaltarea la cer. Despre Pogorarea Duhului Sfant si intemeierea Bisericii crestine, ni se vorbeste in cartea Faptele Apostolilor scrisa de Ev. Luca.
Scrierile didactice sunt cele 21 de Epistole, trimise de Sfintii Apostoli crestinilor din diferite comunitati din afara Ierusalimului. 14 Epistole sunt scrise de Sf.Ap. Pavel, iar restul de 7 apartin Apostolilor Petru, Iacov, Iuda si Ioan .
Ultima carte a N.T. scrisa de Sf. Ev. Ioan, are caracter profetic si se numeste Apocalipsa. Apocalipsa arata in mod simbolic Biserica intemeiata de Iisus Hristos, in lupta sa pentru mantuirea lumii, lupta pe care o va duce pana la sfarsitul veacurilor.
Sintetizand caracterul si valoarea Sfintei Scripturi, Sf. Ap; Pavel scrie: Tota Scriptura este insuflata de Dumnezeu si de folos spre invatatura, spre mustrare, spre indreptare, spre inteleptirea cea intru dreptate, astfel ca omul lui Dumnezeu sa fie desavarsit, bine pregatit pentru orice lucru bun (II Timotei 3,16-17).
Sfanta Scriptura a fost scrisa in limba ebraica (V.T.) si in lb. greaca (Noul Testament, in afra de Evanghelia lui Matei, scrisa in lb. aramaica, ebraica vorbita in timpul Mantuitorului). V.T. a fost tradus in lb. greaca sub numele de Septuaginta , in vremea lui Ptolomeu Philadelful (n. 230 i.Hr), la Alexandria, in Egipt, de un grup de 72 de invatati. In sec. IV d.Hr, Biblia a fost tradusa in intregime in lb. latina de Sf. Ieronim si poarta numele de Vulgata . Sf. Ieronim a folosit termenul de Testament, pentru cele doua parti ale Bibliei, traducand in lb. latina termenul ebraic berith cu care era numit V.T. si care in lb. greaca a fost tradus cu diatiki=legamant, Testament de catre traducatorii Septuagintei. In sec. IX a fost tradusa Biblia in lb. slavona. Incepand din sec. XVI, dupa aparitia Protestantismului, a inceput a fi tradusa in toate limbile nationale.
Adevarurile de credinta care stau la baza invataturii crestine le gasim in Biblie si Sf; Traditie. Crestinii iau Biblia asa cum a fost intocmita. Finalitatea V.T. se afla in N.T. Textele Sf. Scripturi care vorbesc despre adevarurile descoperite sunt instrumente de cercetare in arheologia biblica.

CEASLOVUL este una din cartile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numele de Ceaslov sau Orologhiu (Orar) vine de la precizarea timpului cand se savarsesc slujbele celor sapte Laude bisericesti, care formeaza continutul acestei carti ( Vecernia -slujba de seara; Pavecernita sau Dupa-cinarea, rugaciunea dinainte de culcare, de dupa cina; Polusnita sau Miezonoptica, rugaciunea de la miezul noptii; Utrenia-slujba de dimineata si Ceasurile, in numar de patru: I, II, VI, si IX, adica rugaciunea celor patru sferturi ale zilei:6,9,12,15). Rugaciunile celor sapte Laude sunt o aplicare a cuvintelor Psalmistului: Seara si dimineata si la amiaza ma voi ruga si voi striga si El va auzi glasul meu...si: Dimineata vei auzi glasul meu...Imparatul meu si Dumnezeul meu.... (Psalm 5,3 si 2).
In afara de slujba Laudelor, Ceaslovul mai cuprinde si alte slujbe: Paraclise, Acatiste (ale Mantuitorului, ale Maicii Domnului), Acatistul Sfintei Cruci, ale Sfintilor Arhangheli si ale unui mare numar de sfinti ai Bisericii Ortodoxe. Cuprinde si randuiala Impartasaniei, Canonul de pocainta, uneori si Sinaxarul pe cele 12 luni s. a.
Este o carte de rugaciuni in care Psalmii ocupa cel mai mult loc.
Ceaslovul e folosit mai mult de strana; multi credinciosi il au ca o carte de capatai.
Alcatuirea Ceaslovului se atribuie mai multor autori, incepand cu sec. VI: lui Sava (+581), lui Ioan Damaschin (+749), lui Teodor Studitul (+826) s.a.

LITURGHIERUL - MOLITFELNIC carte de slujba bisericeasca, apartinand celor mai vechi carti crestine de slujba (sec. IV), folosit de cler, diacon, preot, sau episcop.
Liturghierul cuprinde textele si cantarile slujbei Sf. Liturghii si ale slujbelor premergatoare: randuiala Vecerniei, a Miezonopticii (dupa tipicul ce se urmeaza in manastiri, cuprinzand Ceasul al IX-lea, Vecernia mica, Vecernia mare si randuiala Utreniei), randuiala Vecerniei cu Litia de sambata seara; randuiala slujbei de dimineata (Miezonoptica si Utrenia din zilele de duminica si de sarbatori si randuiala Utreniei din zilele de rand).
Liturghierul cuprinde randuielile celor trei Sfinte Liturghii care se savarsesc in Biserica in etapele randuite ale anului bisericesc: Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur (folosita cel mai des), Liturghia Sf. Vasile cel Mare si Liturghia Darurilor mai inainte sfintite (cu indrumari asupra modului si timpului savarsirii lor).
In Liturghier sunt cuprinse si rugaciuni pentru diferite trebuinte din viata omului: pentru bolnavi, pentru cei ce calatoresc, pentru cei din inchisori, pentru diferite calamitati (razboiae, seceta, foc, etc;), pentru orice primejdii, precum si rugaciuni de multumire. La sfarsitul Liturghierului se include si Sinaxarul (pentru tot anul).
Liturghierul este cea mai veche dintre cartile de cult intocmita de Biserica si cea mai solicitata. Prima carte tiparita de Biserica Ortodoxa a fost Liturghierul (tiparit de calugarul sarb Macrie in anul 1508).

MINE. MINEIELE sunt carti de slujba bisericeasca, in care sunt cuprinse cantarile randuite la Praznicele imparatesti, la sarbatorile sfintilor celor mari si sfintilor de fiecare zi, cantari adunate in 12 carti, dupa numarul celor 12 luni ale anului, fiecare carte purtand numele lunii pentru care a fost scrisa (Mineiul pe septembrie, Mineiul pe octombrie, etc.)
Mineiul, numit si Minologhiu, cuprinde slujba de la Vecernie si Utrenie pentru fiecare zi a anului bisericesc, incepand cu 1 septembrie (prima luna a anului bisericesc) si pana la 31 august, precum si randuiala sarbatorilor de peste an si a celor 7 Laude din ajunul Nasterii domnului si al Bobotezei.
In Minei pe langa tipicul slujbei se afla si viata sfantului ori istoricul sarbatorii, sub numele de Sinaxar -sinago=a aduna-. Pentru ca cuprinde si vietile sfintilor fiecarei zile, Mineiele se mai numesc si SINAXARE.
Mineiele se folosesc tot anul, impreuna cu Octoihul, Triodul, si Penticostarul.
Primul Minei a aparut in lb. ro. in 1846 prin grija egumenului Neonil, de la Manastirea Neamt.

MOLITFELNICUL, MOLITVELNICUL, EVHOLOGHIUL (Evhologhion, evi logos=rugaciune, cuvant; evlogo=a binecuvanta) - este cartea liturgica in care sunt cuprinse toate slujbele cerute de nevoile spirituale ale crestinismului, de la nastere pana la moarte, ca slujbele Sfintelor Taine (Botezul, Ungerea cu Sf. Mir, Spovedania, Impartasania, Sf. Maslu, Nunta si Preotia), slujbele ierungerilor (sfestania, inmormantarea, parastasele, sfintirea crucii ce se aseaza pe mormant) precum si rugaciuni multiple, legate de tot felul de necesitati sufletesti cerunte imperios de credinciosi cand se afla in suferinte si boli, dezlegari de blesteme, de invrajbiri, de pacate: Molitfele Sfantului Vasile care se citesc in ziua de Sf. Vasile (1 ianuarie) "pentru cei cae patimesc de la diavol si pentru toata neputinta"; Molitfele Sf. Ioan Hrisostom"rugaciuni la felurite neputinte","rugaciuni pentru chemarea milei lui Dumnezeu la toata litia si neputinta", "rugaciuni pentru felurite trebuinte"(pentru inceperea temeliei casei, pentru sfintirea fantanii, binecuvantarea la inceperea semanatului, la arie, la culesul viei, pentru binecuvantarea darurilor de parga, la vreme de seceta, pentru ploaie, pentru alungarea calamitatilor s.a.), rugaciuni pentru cei care calatoresc, rugaciuni pentru sfintirea obiectelor de cult (vesminte bisericesti, vase sfinte, icoane,chivot), randuieli si rugaciuni la posturi si praznice imparatesti; Acatiste si Paraclise (a Domnului Hristos, al Maicii Domnului, de multumire cate Dumnezeu), Sinaxar peste tot anul.
Molitfelnicul este o carte intocmita in timp, incepand din sec. IV pana in sec. IX. La baza lui stau textele manuscrisede la Sf. Iacov, Sf. Marcu, si Liturghia (sumara) din Constitutiile Apostolice (toate din sec. I-II) si Liturghiile celor trei mari Sfinti Parinti ai Bisericii: Sfantul Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gura de Aur si Sf. Grigore Dialogul (sec. IV-VI).
Molitfelnicul, cuprinzand toate slujbele, serviciile, ierurgiile si Sfintele Taine ale Bisericii Ortodoxe, a fost numit "Cartea de capatai a evlaviei ortodoxe".

OCTOIHUL sau Optglasarul este o carte liturgica cu randuiala slujbelor bisericesti de seara si de dimineata, pe cele opt glasuri, pentru toate duminicile si zilele saptamanii, din perioada anului bisericesc numita a Octoihului. Spre deosebire de perioada Triodului si Penticostarului, perioada Octoihului ocupa cea mai mare parte a slujbelor din timpul anului bisericesc (incepe in Duminica intai dupa Rusalii si se tine pana la Duminica Vamesului si a Fariseului, cand incepe Triodul).
Se numeste Octoih deoarece imnele din slujbele sale se canta pe opt glasuri, care se succed saptamanal. Fiecare glas are cantarile pentru o saptamana: o saptamana glas I, a doua saptamana glas II, si asa mai departe pana la a opta saptamana cu al optulea glas, dupa care succesiunea se repeta. Succesiunea celor opt glasuri timp de opt saptamani constituie o unitate numita stalp . In cursul anului pentru perioada Octoihului sunt sase stalpi. Cantarile Octoihului se axeaza in fiecare zi pe o rugaciunde de invocare si pomenire : luni pentru sfintii ingeri , marti pentru sfintii proroci , miercuri si vineri pentru Crucea Rastignirii lui Hristos , joi e ziua Sfintilor Apostoli, sambata se pomenesc toti sfintii si cei adormiti din neamul nostru, iar Duminica e zia de bunavestire a Invierii Domnului si de mantuire a omenirii de pacatul stramosesc.
Cantarile duminicale ale Octoihului sunt atribuite lui Ioan Damaschinul (sec. VIII), iar cantarile de peste saptamana apartin altor imnografi, ca : Anatolie, patriarhul Constantinopolului (sec. V), Cosma Melodul (apartin sec. IX) si altii din secolul urmator.
Avem Octoihul mare si Octoihul mic sau CATAVASIERUL, care este un extras din Octoihul mare, din Minei, si din Triod. Catavasierul cuprinde cantarile Invierii pe opt glasuri din randuiala slujbelor de duminica, Polieleul si Marimurile (Pripelele), Catavasiile praznicilor imparatesti, svetilnele si stihirile evanghelice (Voscresnele) din slujba Utreniei de duminica. Este o cantare pentru uzul cantaretilor.
Prima editie a Octoihului in lb. romana a tiparit-o Antim Ivireanul (1712).

PANIHIDA-PANAHIDA

PENTICOSTAR

PSALTIREA

TRIOD

UTRENIERUL

VECERNIERUL