COLIVA

Coliva

Coliva facuta din grau fiert, indulcita cu miere sau cu zahar, inchipuie insusi trupul mortului, deoarece hrana principala a trupului omenesc este graul. Ea este, totodata, o expresie materiala a credintei noastre in nemurire si inviere, fiind facuta din boabe de grau, pe care Domnul insusi le-a infatisat ca simboluri ale invierii trupurilor: dupa cum bobul de grau, ca sa incolteasca si sa aduca roada, trebuie sa fie ingropat mai intai in pamant si sa putrezeasca, tot asa si trupul omenesc mai intai se ingroapa si putrezeste, pentru ca sa invieze apoi intru nestricaciune (vezi In. XII, 24. Comp. si I Cor XV, 36). Dulciurile si ingredientele care intra in compozitia colivei reprezinta virtutile sfintilor sau ale raposatilor pomeniti, ori dulceata vietii celei vesnice, pe care nadajduim ca a dobandit-o mortul. (Liturgica Speciala, Pr. Prof. dr. Ene Braniste, Ed. Nemira, 2002,pag. 379).

Reteta

INGREDIENTE

1 kg de grau (arpacas); 1-2 Kg de nuci; 200-250 g de zahar; coaja de la 1-2 lamai, si de la 1/2-1 portocala, ce nu au fost tratate; scortsoara; rom sau alta esenta (exp. cointreau ...); zahar pudra;si facultativ: cacaua, bomboane, miere, stafide...

PREPARARE

Coliva se prepara in doi timpi. Primul timp este seara inainte de a merge la biserica, cand se fierbe graul, iar cel de-al doilea timp este de dimineata chiar in ziua in care urmeaza sa fie adusa ca ofranda la biserica, si de aceea trebuie prevazuta cam o ora pentru aceasta ultima preparare (depinde, mai mult, cat staruiti pentru a o orna).

  • Primul timp, seara

    Graul se alege, indepartandu-se pleava si bucatelele de grau sparte.Dupa aceasta se spala in 9 ape caldute (corespunzatoare celor 9 cete ingeresti) - cu care se va uda plantele - si se pune la fiert in 3 litri de apa, de preferinta intr-o oala de teflon. Focul este la inceput potrivit de mare iar cand incepe sa fiarba apa se da mai mic. In timpul fierberii nu se amesteca cu lingura ci se misca oala din cand in cand,astfel ca graul sa nu se lipeasca.Se tine pe foc pana ce apa scade si cand apa a scazut aproape complet, se adauga putina sare si zaharul, amestecandu-se usor cu lingura de lemn. Se mai lasa 5-10 minute pana cand nu mai este apa iar bobul de grau este "inflorit".Dupa fiert graul se rastoarna intr-o oala smaltuita si se acopera cu un stergar umed pentru a nu face coaja.

    Tot seara puteti curata nucile de coaja astfel incat sa aveti o farfurie adanca plina de mieji. Jumatate din ei se dau prin masina de nuci (sau daca nu avem putem sa gasim in comert o razatoare manuala de branza si care poate fi folosita cu succes pentru a faramita nuca). Cealalt jumatate din miejii de nuca se vor taia cu cutitul in bucatele mai mici. Se are in vedere a se opri jumatati de mieji de nuca (10-20) pentru a forma o cruce pe coliva.

  • Al doilea timp, de dimineata

    Daca s-a format coaja la grau se indeparteaza. Se adauga miejii de nuca ce au fost sfaramati si cam un sfert din cantitatea de nuca ce a fost data prin masina. Se aromatizeaza adaugandu-se coaja de lamaie data prin razatoare mica. (Se poate adauga in egala masura si coaja de la o jumatate de portocala). Se mai adauga o sticluta de esenta de rom (sau daca nu avem o alta aroma), si scortisoara . Se gusta si daca nu este destul de dulce se poate adauga o lingura-doua de miere. Toata compozitia se framanta bine cu mana si se aseaza pe platouri, nivelandu-se bine. Se adauga pe deasupara restul de nuca macinata astfel incat sa fie un strat destul de gros, pentru ca zaharul farin ce se va pune pe urma sa nu se umezeasca. Printr-o strecuratoare mica se pudreaza pe deasupra zahar farin pana ce se acopera toata nuca. Se niveleaza cu ajutorul unei foi albe de hartie care se aseaza pe deasupra si se preseaza usor cu mana.Dupa ce s-a omogenizat suprafata se formeaza o cruce din jumatatile de nuca pastrate. Se poate insa sa se faca o cruce si din cacaua, folosindu-se un sablon. Daca preferati puteti pune in compozitie si stafide iar pentru decorare puteti sa folositi bomboane etc...

  • SITE WEB:
    Coliva
    Office de la pannychide; Office de la litie ou du trisagion; Achatiste pour les défunts


    Inapoi la pagina precedenta